Localităţile judeţului
Biserica-cetate unitariană pe malul Oltului, leagănul a numeroase personalităţi, poeţi, istorici, artişti: aceasta este Aita Mare, la limita vestică a Ţinutului Trei Scaune.
Ştiaţi că, odinioară, localitatea avea un renume de rangul staţiunii Karlovy Vary din Cehia?
Ştiaţi că în anii 1980, în castelul Szentkereszti dictatorul comunist Nicolae Ceauşescu şi-a amenajat o casă de vânătoare?
Singura pictură murală din zona Erdővidék care prezintă legenda Sfântului Ladislau poate fi admirată pe peretele nordic al bisericii reformate din Biborţeni. Pictura acoperă o suprafaţă de 32 de metrii pătraţi. În opinia specialiştilor pictura restaurată datează de la sfârşitul secolului XIV, începutul secolului XV.
Aproape de capătul lumii, comuna Barcani este o mică aşezare ascunsă între munţi, purtând mirosul proaspăt al naturii, cu spectacolul asfinţitului de soare dincolo de Carpaţi.
Bățanii Mari este reședința comunei Bățani de care aparțin următoarele sate: Bățanii Mici (2,5 km), Aita Seacă (6 km), Herculian (6 km) și Ozunca-Băi (10 km). Este situată în nord-estul Bazinului-Baraoltului. Pe teritoriul comunei se află numeroase izvoare de apă minerală și păduri seculare. În Bățanii Mari s-a păstrat dintre meșteșugurile populare tradiția confecționării și arderii țiglelor, iar Herculian a fost centrul olăritului și cioplirii în piatră din Bazinul-Baraoltului.
Roma unitariană – aşa numesc cunoscătorii această aşezare din Ţinutul Pădurilor. Turnul bisericii-cetate se vede de departe.
Ruinele cetăţii Sólyomkő, numeroasele izvoare de apă minerală caldă, Lacul Sfânta Ana la care se poate ajunge de aici au făcut ca localitatea Bixad să fie îndrăgită de turişti.
Nu trebuie mers prea departe pentru a putea admira scene de luptă din timpul lui Napoleon, în stil modern. Unele dintre acestea sunt reprezentate pe pereţii interiori ai castelului Mikó din Olteni, localitate care aparţine de Bodoc. Specialiştii fac o legătură între castelul construit în 1827 şi palatul Élysée din Paris, fiind considerat unicat în tot Ardealul.
Ştiaţi că în localitatea Boroşneul Mare s-au născut fraţii Lantos, András şi László, martiri ai rezistenţei franceze împotriva ocupaţiei germane, executaţi pentru tipărirea în tipografia lor a ziarului LHumanité?
Ştiaţi că la Filia, care în prezent din punct de vedere administrativ aparţine Brăduţului, a funcţionat un punct vamal, unde în anul în timpul revoluţiei din 1848 s-au turnat ghiulele de tun?
Ştiaţi că scriitorul Szabó Dezső (1874-1945) şi-a petrecut mai multe veri la Brateş împreună cu fratele său mai mare, Szabó Jenő (1867-1934), care a fost mai mult de o jumătate de secol preotul poet reformat al Brateşului? Despre impresiile sale de acolo putem citi în autobiografia sa intitulată „Életeim” („Vieţile mele”).
Suntem în satul natal al revoluţionarului paşoptist Gábor Áron. Cei curioşi de specificitatea revoluţiei paşoptiste din această zonă nu vor fi decepţionaţi: aici totul povesteşte despre meşterul cu renume legendar.