Valori locale la Festivalul de toamnă din Baraolt

Târgul tradiţional de toamnă, organizat la Baraolt, anul acesta s-a transformat într-un Festival de toamnă. Sâmbătă, pe lângă târgul produselor locale, mulți vizitatori au fost atraşi de standurile prezentând meşteşugurile tradiţionale şi de programele culturale.

Târgul tradiţional de toamnă, organizat la Baraolt, anul acesta s-a transformat într-un Festival de toamnă. Sâmbătă, pe lângă târgul produselor locale, mulți vizitatori au fost atraşi de standurile prezentând meşteşugurile tradiţionale şi de programele culturale.

Pe parcursul zilei, interpreţii sosiţi din localităţile din toată zona Baraoltului au avut un public numeros. Mai multe mii de persoane s-au perindat, pe parcursul zilei, la Festival de toamnă, pe lângă locuitorii Baraoltului, sosind mulţi curioşi şi din localităţile învecinate. Festivalul a fost organizat de către Primăria Baraolt, Consiliul Judeţean (CJ) Covasna, Asociaţia pentru Dezvoltarea Turismului în judeţul Covasna, Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară AgroSIC şi Casa Orăşenească de Cultură Baraolt.

Bazându-se pe experienţe – Dezvoltarea comunităţii locale şi turismul

Turiştii se întorc cu plăcere în zona Baraoltului – Ținutul Pădurilor şi sunt dispuşi să recomande şi altora această zonă, deci, există resurse de bază pentru turism, în acelaşi timp, este nevoie și de un birou regional de informaţii turistice, acestea au fost concluziile Conferinţei turistice, organizată la Baraolt, ca parte a Festivalului de toamnă. Pe lângă prezentarea numeroaselor oportunităţi, vorbitorii nu au ascuns nici problemele existente.

Am considerat că este important să completăm programul festivalului cu o conferinţă, având o tematică evidentă, deoarece zona Baraolt are un potenţial imens în acest domeniu şi se constată şi progrese, a spus gazda evenimentului, Grüman Róbert, vicepreşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Covasna.

Prezentând programul de aliniere al Ţinutului Pădurilor, Tamás Sándor, preşedintele CJ Covasna, a spus că cuvântul cheie este planificarea bine gândită. În strategia de dezvoltare a judeţului Covasna, Planul Potsa, direcţiile de dezvoltare au fost stabilite până în anul 2020, dar se lucrează deja la priorităţile din perioada următoare, până în 2030. „Principalele probleme din zona Baraoltului au fost cele legate de drumuri, poduri şi de spital. În ultimii ani am construit un pod la Aita Mare, drumurile judeţene au fost asfaltate în lungime de 34 de kilometri, între localităţile Hăghig şi Micloşoara, am reuşit să salvăm spitalul din Baraolt, mai  mult, am construit şi un nou sediu pentru serviciul de ambulanţă” – a amintit Tamás Sándor, informând pe cei prezenţi că se va demara în curând procedura de achiziție pentru modernizarea tronsonului de drum județean cuprins între Malnaş Băi – Micfalău – Băţanii Mari – Biborţeni – Baraolt – podul de la Augustin. „Datorită celor două proiecte europene câştigate împreună cu judeţele Braşov şi Harghita, în zona Baraoltului va demara cea mai mare dezvoltare concertată din ultimii cincizeci de ani, vom reabilita drumuri în lungime de 50 de kilometri, deschizând astfel regiunea către Braşov, Odorheiu Secuiesc şi Cluj. Dar şi dvs. trebuie să schimbați mentalitatea că zona Baraoltului este o regiune săracă, pentru că acest lucru nu este adevărat, Ţinutul Pădurilor dispune de un potenţial imens, trebuie doar exploatat. Dvs. trebuie să găsiţi soluţii pentru ca investiţiile publice, care se vor realiza în următorii ani, să aducă avantaje economice” – a afirmat Tamás Sándor, subliniind că autorităţile administraţiei publice judeţene poate stimula dezvoltarea turismului prin investiţii în infrastructură, respectiv poate să vină în sprijinul turismului cu organizarea de evenimente şi cursuri de formare, prin intermediul instituţiilor sale subordonate.

Rácz Lilla, managerul castelului Daniel din Tălişoara, a vorbit despre faptul că au tratat comunitatea locală ca partener încă de la început şi că în zona Baraoltului au găsit persoane fizice şi juridice cu care au o colaborare bună. Pe baza feedbackului din partea oaspeţilor, vizitatorii apreciază experienţa trăită aici. În prezent, turiştii caută experienţe personale pe care nu le găsesc altundeva, iar asta depinde şi de comunitate, nu numai de unitatea de cazare respectivă. Trebuie abordat omul şi nu consumatorul de turism, a spus managerul hotelului, arătând că, în opinia acestuia, în Ţinutul Pădurilor se găseşte în acelaşi loc tot ce este necesar pentru a trăi experienţa transilvăneană în totalitatea ei. Combinând noţiunea tradiţiei cu cea a inovaţiei, s-a creat noţiunea de „tradinovaţie”, ceea ce înseamnă că trebuie oferit ceea ce există efectiv, dar într-un mod bine gândit, împachetat sistematic, într-un mod care asigură vizitatorului o experienţă personală, a subliniat Rácz Lilla.

Reflectând asupra lipsei de personal calificat, directorul Grupului Şcolar „Baróti Szabó Dávid” din Baraolt, Derzsi-Ráduly Kázmér, a vorbit despre situaţia controversată în care se află instituţia de învăţământ condusă de acesta, şi anume că, deşi s-a acordat acreditare pentru specializarea de tehnician în turism, de doi ani instituţia nu primeşte autorizaţie pentru înfiinţarea unei clase noi, cu toate că mulţi elevi ar alege această calificare. Dar există iniţiativă şi cerere pentru introducerea specializării în domeniul agroturismului, însă infrastructura şcolii nu îndeplineşte condiţiile pentru acreditare. Instituţia de învăţământ doreşte să se implice neapărat în impulsionarea turismului din regiune, se colaborează cu unităţile de cazare şi de alimentaţie publică, a menţionat directorul şcolii.

Preşedintele Asociaţiei Bodvaj, Benedek Márta, a prezentat exemple bune din Băţanii Mici, cum ar fi programul Drumul Pâinii, dar a vorbit și despre înfiinţarea Colecției de valoril locale şi despre construirea băii tradiţionale. A început o cooperare la nivelul comunități, nu este perfectă, dar există, a subliniat preşedintele ONG-ului, menţionând că, din păcate, constată că atragerea turiştilor în Ţinutul Pădurilor este mai uşoară decât ţinerea acasă a tinerilor. Acesta a spus că, pe lângă lipsa ghizilor locali și a biroului de informare turistică, imprevizibilitatea este una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă zilnic.

La Conferinţa turistică pe lângă proprietari de pensiuni şi restaurante au participat şi reprezentanţi ai unor instituţii şi organizaţii. Primarul orașului Baraolt, Lázár Kiss Barna a propus organizarea unor consultări periodice şi realizarea unei colaborări în vederea dezvoltării liniilor directoare pentru dezvoltarea turismului din regiune.