O soluție favorabilă: și limba maghiară să devină limba oficială, pe lângă limba română

Este dificilă exercitarea drepturilor atunci când există o incertitudine între circumstanţele juridice şi interpretarea normelor juridice şi dacă prevalează interpretările divergente

Este dificilă exercitarea drepturilor atunci când există o incertitudine între circumstanţele juridice şi interpretarea normelor juridice şi dacă prevalează interpretările divergente – a spus Magyar Anna, prezentând concluziile vizitei sale efectuată în judeţul Covasna. În calitatea sa de raportor al Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei şi ca participant la realizarea raportului privind punerea în aplicare a dispozițiilor prevăzute în Carta europeană a limbilor minoritare sau regionale, vicepreşedintele Adunării Generale a judeţului Csongrád s-a informat luni despre situaţia din judeţul Covasna.  

Carta europeană a limbilor minoritare sau regionale a fost adoptată în urmă cu un sfert de secol şi această aniversare este o bună oportunitate pentru a elabora un raport, arătând atât bunele practici, cât şi deficienţele. Aşa cum a declarat în cadrul conferinţei de presă, Magyar Anna a considerat că este important să primească informaţii directe, deşi faptul că un raportor colectează date pe teren, este o practică neobişnuită, pentru că munca raportorilor este asistată de experţi, folosesc informaţii din materiale scrise. „Carta europeană a limbilor minoritare sau regionale nu este doar un act juridic european cu caracter obligatoriu, ci statul trebuie să sprijine şi să încurajeze folosirea limbii minorităţilor naţionale” – a explicat raportorul, adăugând că este „interesat tocmai de modul în care acest angajament se reflectă în celelalte legi şi câtă autoritate au autorităţile administraţiei publice locale pentru respectarea acestor drepturi lingvistice.” Raportorul a subliniat faptul că bilingvismul trebuie asigurat şi pe plan financiar,  menţionând că, la nivelul Europei, s-a constatat că, în cazul în care urmează o perioadă dificilă economic, cel mai uşor sunt diminuate aceste fonduri.

„Este evident că rezolvarea problemei este aceea ca limba maghiară să devină oficială în Ţinutul Secuiesc, alături de limba română, aceasta soluţie fiind recomandată şi în Carta europeană a limbilor minoritare sau regionale” – a subliniat Tamás Sándor, preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, evidenţiind faptul că, în ceea ce priveşte aspectele lingvistice, nu se doreşte mai mult, decât ceea ce este general acceptat în alte ţări europene. „Acesta ar putea fi punctul de cotitură care ar rezolva această problemă. Deseori avem divergenţe cu reprezentanţii Guvernului la nivel central sau local, în ceea ce priveşte aspectele lingvistice. Aceasta nu este un schimb de păreri între doi parteneri egali, ci este vorba de un dezacord între stat şi cetăţenii săi şi, în acest caz, ar trebui să se aibă în vedere, în primul rând, interesele cetăţenilor şi nu invers. Din păcate, constatăm că multe persoane încearcă să menţină conceptul statului totalitar de dinainte de `89” – a declarat Tamás Sándor.

Grüman Róbert, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Covasna, a prezentat mecanismul de funcţionare a Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei, el însuşi fiind membru deplin al acestui organ consultativ, alături de alţi nouă colegi români. Consiliul Europei (CE) a fost înfiinţat după cel de-al Doilea Război Mondial, la iniţiativa lui Winston Churchill, cu scopul ca acesta să devină „profesorul de bune maniere” al Europei – a spus Grüman Róbert. Raportul privind aplicarea cartei va fi elaborat de către Magyar Anna şi Lelia Hunziker din Elveţia şi va ajunge în plen în toamna acestui an, după care va ajunge pe masa Comitetului de Miniştri. Acest organ decizional al CE, alcătuit din miniştrii afacerilor externe din 47 de state membre, va putea face propuneri de recomandări specifice fiecărei țări.

Magyar Anna şi-a început vizita la Ghidfalău, unde, după cum se ştie, primarul localităţii a fost obligat, printr-o decizie judecătorească definitivă, să înlăture inscripţia în limba maghiară „községháza”. După această vizită, raportorul a purtat discuţii cu prefectul judeţului Covasna, Sebastian Cucu. Magyar Anna a precizat, răspunzând unei întrebări din partea jurnaliștilor, că a solicitat această întrevedere în spiritul echilibrului şi poate declara că prefectul „a apărat excelent poziția Guvernului, aducând argumente juridice pentru cazurile concrete, şi consider că este un diplomat desăvârşit”.

Raportorul s-a întâlnit, de asemenea, cu consilierii judeţeni şi cu reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale care i-au înmânat o petiţie semnată de 149 de fundaţii, asociaţii şi organisme bisericeşti. În acest document se arată: că prefectul judeţului Covasna a nesocotit prevederile cuprinse în Carta europeană a limbilor minoritare sau regionale, adoptată în anul 1992, de către Consiliul Europei, respectiv, ignoră dreptul minorităţilor naţionale de a-şi folosi limba maternă în relaţiile cu autorităţile administraţiei publice locale.