Succesul Ţinutului Secuiesc depinde de succesul învăţământului

„Succesul Ţinutului Secuiesc depinde de măsura în care pot colabora judeţele Covasna şi Harghita“ – a declarat viceprim-ministrul Markó Béla, la Sfântu-Gheorghe, la cea de-a patra ediţie a forumului profesional „Ţinutul Secuiesc, o regiune de succes“.

„Succesul Ţinutului Secuiesc depinde de măsura în care pot colabora judeţele Covasna şi Harghita“ – a declarat viceprim-ministrul Markó Béla, la Sfântu-Gheorghe, la cea de-a patra ediţie a forumului profesional „Ţinutul Secuiesc, o regiune de succes“. La conferinţa organizată în prima săptămână a lunii mai, care se desfăşura în prezenţa a numeroşi intelectuali, au fost prezenţi, alături de preşedintele UDMR, preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Tamás Sándor, managerul judeţului Harghita, Birtalan József, Dr. Bíró A. Zoltán, profesor la Universitatea Sapientia, Keresztély Irma, inspectorulşef al Inspectoratului Şcolar Judeţean, vicepreşedintele Henning László şi senatorul Bokor Tibor, dar şi mai mulţi specialişti în domeniul educaţiei. „În momentul de faţă ar fi dificil să ţinem un discurs optimist” – a spus preşedintele UDMR, după care a arătat că sunt necesare măsuri riguroase de constrângere, „însă toate acestea nu vor avea niciun sens, dacă în unele dintre domeniile importante, cum sunt sănătatea publică şi învăţământul, nu realizăm câteva reforme importante.

Ceea ce nu a fost rezolvat de diferite guverne, trebuie soluţionat acum. Trăim întrun stat extrem de risipitor, deosebit de centralizat. Într-un stat în care realizarea pe parcursul a câţiva ani a 42 km de autostradă este considerată succes” – a afirmat Markó. În lumina celor prezentate, viceprimministrul este de părere că această conferinţă, în cadrul căreia se dezbat problemele legate de învăţământ, este de o importanţă cu totul deosebită, întrucât „ţara care vrea săși rezolve problemele economice, în primul rând îşi dezvoltă învăţământul.” Taiwan şi Coreea de Sud, exemple de urmat Aducând exemplul unor ţări ca Taiwan sau Corea de Sud, care deseori sunt amintite în mediul economic drept tigri asiatici, Markó Béla a afirmat că Ţinutul Secuiesc nu poate fi prosper decât prin creşterea eficienţei sistemului educaţional. „Dacă vorbim despre strategia educaţională a Ţinutului Secuiesc, atunci trebuie să ieşim dintro situaţie relativ defavorabilă. Situaţia din prezent nu a fost determinată de noi, însă noi trebuie să o rezolvăm” – a arătat Markó Béla, subliniind că legea învăţământului prevede o descentralizare solidă. Preşedintele UDMR a relatat, de asemenea, că pe parcursul pregătirii legii, au fost modificate mai multe puncte, fiind de părere că forma finală a legii, comparativ cu cea iniţială, nu reprezintă un compromis. Legea, în acelaşi timp, cedează atât administraţiilor judeţene, cât şi celor locale o mare responsabilitate: pentru licee va răspunde administraţia judeţeană, iar pentru unităţile de învăţământ mai mici, răspunderea îi revine administraţiei locale. După părerea lui Markó Béla, legea a creat posibilitatea ca, în
contradicţie cu experienţa de până acum, strategia elaborată la nivel local să poată fi realizată. „Doar atât vă spun: să avem un Ţinut Secuiesc de succes. Dorim reuşită, vrem să facem politică în ateliere profe sionale, în sfera publică, în toate domeniile, orientânduse spre rezultate. În preajma alegerilor am spus că vrem să reconstruim Ţinutul Secuiesc: pe de o parte în sens concret,
pe de altă parte, dorim ca acea conştiinţă secuiască mândră care trăieşte în noi, să fie perceptibilă pentru toată lumea” – a spus Tamás Sándor, preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, în cadrul discursului inaugural.

Bíró A. Zoltán, căruia ia aparţinut ideea organizării evenimentului, a precizat: în cadrul conferinţelor „Ţinutul Secuiesc, o regiune de succes“, vor analiza problemele care sunt importante pentru această zonă. Scopul evenimentului este acela de a elabora pe termen lung strategii chibzuite şi din punct de vedere profesional, deoarece sunt probleme care trebuie soluţionate din puteri proprii de către locuitorii acestei zone. Inspectorulşef Keresztély Irma a relatat că în ultimii ani a crescut numărul solicitărilor privind pregătirea în limba maternă după terminarea şcolii generale, pregătirea profe sională în limba maghiară fiind preferată de mai multe persoane. Ca efect al acesteia, a crescut numărul elevilor maghiari în instituţiile de învăţământ secundar. În pofida acestui fapt, poate fi observat că sunt mai puţini elevi, întrucât în decurs de 4 ani numărul posturilor de cadru didactic sa diminuat cu 700 în judeţul Covasna. Un alt factor care influenţează numărul profesorilor constă în faptul că sa redus numărul de ore pe săptămână la unele materii, lucru care a condus la desfiinţarea catedrelor existente. Keresztély a mai spus că în cadrul pregătirii educaţionale la unele domenii de specialitate se poate constata o prezenţă peste limită: este cazul educatoarelor, al unor profesori, învăţători. Inspectorulşef speră că pot ameliora situaţia cadrelor didactice care îşi desfăşoară activitatea în mediul rural, că vor putea elabora un sistem în care profesorii nu vor mai părăsi mediul rural pentru aşi găsi un alt loc de muncă.
Senatorul Bokor Tibor a accentuat importanţa colabo rării între judeţe şi regiuni. Politicianul, cu experienţă serioasă în domeniul învăţământului, ar urgenta elaborarea strategiei de pregătire profesională care va cuprinde întregul Ţinut Secuiesc, dar şi înfiinţarea birourilor de învăţământ. Vicepreşedintele Henning László a vorbit despre posibilităţile de finanţare a instituţiilor de învăţământ decentralizate – în prezent în acest domeniu nu există o strategie comună. Vicepreşedintele ar pune accent şi pe eficientizarea comunicării dintre instituţiile de învăţământ şi administraţiile locale. Prezentările, expunerile din cadrul conferinţelor, precum şi datele necesare elaborării strategiei comune privind învăţământul în Ţinutul Secuiesc vor fi publicate în volume.
Conferinţele „Ţinutul Secuiesc, o regiune de succes“ se organizează în comun de către Consiliul Judeţean Harghita şi Consiliul Judeţean Covasna, în luna mai având loc, de asemenea, la MiercureaCiuc o întrunire a specialiştilor în vederea dezbaterii problematicii culturii. Succesul Ţinutului Secuiesc depinde de succesul învăţământului Markó Béla, vicepremier, preşedinte UDMR
(...) Toate acestea nu vor avea niciun sens, dacă în unele dintre domeniile importante, cum sunt sănătatea publică şi învăţământul, nu realizăm câteva reforme importante. Ceea ce nu a fost rezolvat de diferite guverne, trebuie soluţionat acum. Trăim într-un stat extrem de risipitor, deosebit de centralizat. Într-un stat în care realizarea pe parcursul a câţiva ani a 42 km de autostradă este considerată succes. (...) Ţara care vrea să-și rezolve problemele economice, în primul rând îşi dezvoltă învăţământul.