Sfântu Gheorghe

Municipiul Sfântu Gheorghe este reședința județului Covasna. Localitatea s-a dezvoltat din satul medieval Szentgyörgyfalva primind numele de la hramul vechii biserici catolice fortificate.

Prima mențiune scrisă cu privire la existența orașului ca așezare independentă este cunoscută sub numele de Sacerdos de Sancto Giorgio care apare în registrele decimalelor papale din anul 1332. Într-o diploma din anul 1431 localitatea este consemnată prima oară ca oraș. Ca urmare a extinderilor dictate de creșterea populației și de apariția primelor unități industriale în anul 1880 orașul Sfântu Gheorghe anexează și localitatea vecină de sine stătătoare Szemerja (Simeria) primind denumirea de la Zenth Maria și atestată documentar în anul 1407, azi făcând parte integrantă din oraș și cunoscută sub numele de Cartierul Simeria Veche. Satele care aparțin din punct de vedere administrativ orașului au și ele o vechime considerabilă de existență. Prima consemnare scrisă despre Chilieni (Kylien) datează din anul 1334, iar despre Coșeni (Zwthyor) din anul 1448. De-a lungul secolelor orașul a fost scena mai multor evenimente istorice importante care au marcat soarta populației de aici, printre care și invaziile tătarilor din anii 1658 și 1661 când orașul a fost incendiat iar populația masacrată de hoardă. Un eveniment istoric foarte important care a influențat în mare măsură istoria orașului a fost revoluția din 1848-1849 care însemna o perioadă de glorie în viața orașului. După revoluție a început dezvoltarea economică.

Au fost construite primele fabrici pe teritoriul orașului: de spirt, bere, textile și de țigarete. După darea în folosință în anul 1891 a liniei ferate pe ruta Brașov-Sfântu Gheorghe dezvoltarea orașului a luat amploare. Muzeul National Secuiesc este unul dintre cele mai importante obiective turistice ce trebuie vizitate. Muzeul este deschis vizitatorilor din 1875. Ca instituţie ştiinţifică, Muzeul Naţional Secuiesc şi-a propus cercetarea şi prezentarea comunităţii şi a memoriei culturale regionale din Ţinutul Secuiesc. Data care figurează în ştampila muzeului, 1879, reprezintă anul în care instituţia a devenit bun public al comunităţii secuieşti. În prezent funcţionează ca muzeu regional finanţat de Consiliul Judeţean Covasna şi constituie un important obiectiv turistic al acestui judeţ, cât şi al întregului Ţinut Secuiesc.

Clădirile Muzeului, proiectate de Kós Károly, aflate pe strada cu acelaşi nume din municipiul Sfântu Gheorghe găzduiesc biblioteca, secţia de ştiinţe ale naturii, cea de arheologie-istorie şi cea de etnografie. În afara acestor secţii, mai aparţin de complexul muzeal şi câteva unităţi externe cu sediul în Sfântu Gheorghe (Galeria de artă) şi în judeţ (Târgu Secuiesc, Cernat, Baraolt şi Zăbala).  Monumente istorice: biserica reformată fortificată (sec. XV-XVI), casa cu arcade – așa numita Lábasház din Sf. Gheorghe (1820-1821), clădirea vechiului comitat (1832), Bazarul (1867-1873), Liceul Mihai Viteazul (1908-1910), clădirile proiectate de marele scriitor, constructor, om de cultură Kós Károly – Muzeul Național Secuiesc, clădirea Grupului Școlar purtând numele artistului, casa Csulak, Școala populară, casa Keresztes din perioada 1911-1930. Putem admira statuia lui Dózsa György, a grofului Mikó Imre, ceea a lui Gábor Áron și Nicolae Bălcescu, Mikes Kelemen – scriitor maghiar din sec. al XVIII-lea, precum și statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul.