Programul Potsa pentru Ţinutul Secuiesc

Un program global de dezvoltare, defalcat la nivel de judeţ reprezintă o oportunitate pentru progresul judeţului Covasna – a declarat Klárik László, fostul administrator public al judeţului, în cadrul conferinţei de presă ce a avut loc miercuri, 31 octombrie, la sediul Consiliului Judeţean. Programul de dezvoltare şi pentru construirea comunităţii în judeţul Covasna, numit Programul „Potsa”, cuprinde Planul de dezvoltare detaliat al judeţului.

Un program global de dezvoltare, defalcat la nivel de judeţ reprezintă o oportunitate pentru progresul judeţului Covasna – a declarat Klárik László, fostul administrator public al judeţului, în cadrul conferinţei de presă ce a avut loc miercuri, 31 octombrie, la sediul Consiliului Judeţean. Programul de dezvoltare şi pentru construirea comunităţii în judeţul Covasna, numit Programul „Potsa”, cuprinde Planul de dezvoltare detaliat al judeţului.

În cadrul conferinţei de presă, Tamás Sándor, preşedintele Consiliului Judeţean Covasna a afirmat: „Contrar planurilor de dezvoltare răsunătoare din ultima perioadă, o parte a obiectivelor cuprinse în Programul „Potsa” le-am realizat deja. În cadrul acestuia au fost realizate două poduri de importanţă judeţeană, precum şi drumul care face legătura între municipiul Târgu Secuiesc şi staţiunea Covasna, ceea ce  înseamnă o mare realizare în sine. Pentru noi aceasta are o importanţă specială, deoarece înseamnă că strategia noastră, dezvoltată pe parcursul ultimilor ani, funcţionează: am îmbinat acele energii şi surse financiare cu ajutorul cărora am obţinut rezultate.”

Klárik László a sosit cu o documentaţie voluminoasă, cu planurile de dezvoltare concrete. Potrivit celor afirmate de către Klárik, cel mai mare rezultat al ultimilor ani constă în faptul că în cadrul Consiliului Judeţean au fost elaborate numeroase proiecte care conţin detaliat obiectivele de investiţii vizând toate localităţile de pe teritoriul judeţului. }n raportul său, fostul administrator public a subliniat:  agricultura din judeţul Covasna are nevoie anual 60 de milioane de euro pentru ca aceasta să devină profitabilă. Pentru ca sistemul de alimentare cu apă şi canalizare să devină accesibilă tuturor locuitorilor, este nevoie de 150 milioane de euro. Cea mai mare partidă, reabilitarea celor 550 km de drumuri, necesită 290 milioane de euro, iar volumul de fonduri alocat învăţământului este de cca. 80 milioane de euro. Klárik a subliniat: cifrele sunt semnificative, dar dacă luăm în considerare faptul că momentan Consiliul Judeţean derulează un proiect de extindere a sistemelor de apă şi apă uzată, cu o valoare de 109 milioane de euro, atingerea obiectivelor sus-menţionate, până în 2020, nu este nici pe departe imposibilă. El a precizat că este important ca planurile de dezvoltare să fie elaborate încă de pe acum, deoarece, ţinând seama de bugetul Uniunii Europene, planificarea trebuie făcută pe termen lung. Logica dezvoltării impune secvenţe diferite în localităţile zonelor Baraoltului, Sfîntu Gheorghe, Covasna şi Tîrgu Secuiesc, iar în cadrul Programului „Potsa”, investiţiile din următorii ani vor fi planificate cu luarea în considerare a acestor factori. Problema-cheie rămâne în continuare cea a fondului de finanţare adecvat.  Din impozitele plătite la nivelului judeţului s-ar putea face şi mai mult, fiindcă din totalul banilor pe care statul le încasează din judeţul Covasna, doar 48,15% se întorc în judeţ. Potrivit candidatului pentru Senat, este important să-i facem pe cei de la Bucureşti să înţeleagă că în Ţinutul Secuiesc este nevoie de autonomie financiară, astfel dezvoltările devenind mai eficiente şi de care vor beneficia toţi locuitorii judeţului, maghiari şi români deopotrivă.

Programul „Potsa József” devine eficient prin colaborarea cu autorităţile locale, organizaţiile non-guvernamentale şi asociaţiile de dezvoltare a afacerilor. Experienţa anilor trecuţi demonstrează că printr-un mod de gândire bazat pe programe şi sisteme se pot obţine beneficii.