Multilingvismul merită practicat - Conferință internațională la consiliul județean

Multilingvismul necesită multă muncă și resurse financiare în plus, este dificil de realizat, dar merită – astfel s-ar putea rezuma concluziile Conferinței internaționale cu tema „Noi provocări privind multilingvismul în Europa”, dedicată Zilei Europei. Invitații din Ungaria, Finlanda, Slovenia, Serbia, Croația și din țară au prezentat joi, 9 mai, oportunitățile privind reprezentarea intereselor la nivel european, făcând cunoscute cele mai bune practici în rândul autorităților locale și regionale. Ziua de 9 mai, Ziua Europei, constituie o excelentă ocazie să discutăm despre subiecte importante, cum ar fi folosirea limbii materne sau multilingvismul – a spus, în calitate de gazdă, vicepreședintele Consiliului Județean Covasna, Grüman Róbert, în discursul său de introducere a conferinței.

Multilingvismul necesită multă muncă și resurse financiare în plus, este dificil de realizat, dar merită – astfel s-ar putea rezuma concluziile Conferinței internaționale cu tema „Noi provocări privind multilingvismul în Europa”, dedicată Zilei Europei. Invitații din Ungaria, Finlanda, Slovenia, Serbia, Croația și din țară au prezentat joi, 9 mai, oportunitățile privind reprezentarea intereselor la nivel european, făcând cunoscute cele mai bune practici în rândul autorităților locale și regionale. Ziua de 9 mai, Ziua Europei, constituie o excelentă ocazie să discutăm despre subiecte importante, cum ar fi folosirea limbii materne sau multilingvismul – a spus, în calitate de gazdă, vicepreședintele Consiliului Județean Covasna, Grüman Róbert, în discursul său de introducere a conferinței.

Pappné Farkas Klára a salutat participanții în numele Oficiului pentru Reprezentare Europeană a Comunităților Naționale Maghiare (HUNINEU). Aceasta a subliniat că subiectul drepturilor lingvistice este unul deosebit de actual în Bazinul Carpatic, unde nu trece zi să nu se dea știri despre încălcări ale drepturilor lingvistice care prezintă motive de îngrijorare. „Cu toții avem responsabilitatea să facem presiuni asupra factorilor de decizie de la nivel național și european să-și asume un rol activ în susținerea păstrării limbilor minoritare și în aplicarea eficientă a drepturilor lingvistice ale minorităților lingvistice” – a spus Pappné Farkas Klára.

În opinia președintelui FUEN, Vincze Loránt, în zilele noastre, în Transilvania, unii încearcă să opună politica identității cu cea a dezvoltării, dar aceasta este o dihotomie falsă, nu trebuie promovată politica ori-ori, când este posibilă politica și-și. Economia, viața de toate zilele, starea societății sunt, bineînțeles, foarte importante, dar pentru o comunitate minoritară, învățământul în limba maternă, protejarea acestora prin legislație, sunt chestiuni la fel de importante – a arătata acesta.

Vincze Loránt a precizat: în timp ce există numeroși profesioniști în numeroase politici europene, interesele specifice minoritare și comunitare ni le putem reprezenta doar noi. „Comunitatea trebuie să stea în spatele nostru, cerem ajutorul acesteia pentru a continua lupta în Europa pentru limbile minoritare, pentru o legislație care le protejează. Și cred că vom avea acest ajutor și la apropiatele alegeri europarlamentare” – a spus președintele FUEN.

Puterea stă în cooperare

Puterea stă în cooperare, să ne bazăm unul pe altul – a confirmat vicepreședintele județului Csongrád (Ungaria), Magyar Anna, vicepreședintele Congresului Consiliului Europei, care a atras atenția asupra faptului că scopul promovării multilingvismului este acela ca oamenii să se simtă bine pe loc acasă, să nu existe restricții numai pentru că aparțin unei minorități, vorbesc altă limbă și pentru că au identitate diferită de cea a majorității.

Benkő Erika, deputat în Parlamentul României, directorul Serviciului de Asistență Juridică pentru Minorități „Mikó Imre”, a accentuat faptul că forurile internaționale și politice se completează reciproc, calitatea de membru în diferitele organisme în sine nu are nici un sens dacă nu există un obiectiv clar identificat și nu există cooperare. „Principalele obiective ale noastre cuprind extinderea drepturilor comunității noastre, iar pe termen lung scopul nostru este obținerea autonomiei” – a declarat deputatul, care a prezentat un raport despre activitatea sa.

Politica europeană privind multilingvismul este necesară pentru că doar jumătate dintre cetățenii Uniunii Europene înțeleg limba engleză, a arătat în prelegerea susținută reprezentantul minorității suedeze din Finlanda, Johan Hägmann, consilier FUEN. Multilingvismul are numeroase avantaje, unul dintre acestea este faptul că este mai ușor de acceptat politica economică comună, moneda unică, dacă ne putem păstra limba maternă și identitatea culturală. Sunt evidente și avantajele economice ale multilingvismului, acest lucru este demonstrat și de faptul că cele mai bogate regiuni (Tirolul de Sud din Italia, Țara Bascilor și Navarra din Spania) și țări (Elveția, Luxemburg) ale Europei sunt multilingve. Adevărul fundamental în comerț este acela că se poate cumpăra în orice limbă, dar de vândut se poate vinde doar în limba clientului. Contrar percepției publice, multilingvismul în Uniunea Europeană nu costă mulți bani: doar unu la sută din bugetul instituțiilor europene este folosit în acest scop, ceea ce înseamnă 2,55 de euro pe cap de cetățean european.

Vicepreședintele Consiliului Județean Covasna și președinte al Comitetului de guvernare la Congresul COE, Grüman Róbert, a vorbit despre faptul că instituțiile internaționale și europene oferă oportunități bune reprezentanților comunității maghiare din Transilvania de a prezenta cine suntem, ce vrem, care sunt realitățile locale și ce posibilități avem. ”Trebuie să arătăm, la nivel internațional, realitățile locale, trebuie să vorbim despre dubla măsură, despre faptul că nu sunt alocate resursele financiare necesare aplicării multilingvismului și, mai mult, despre faptul că, datorită denunțătorilor profesioniști, există peste o sută de procese pe rol intentate împotriva liderilor administrațiilor publice locale maghiare, pentru folosirea simbolurilor noastre și pentru inscripțiile în limba maghiară” – a arătat Grüman Róbert.

„Nu vrem nimic mai mult decât ceea ce face parte deja din normalitate în Europa: să folosim limba noastră maternă, să ne păstrăm cultura, așa cum aceste lucruri sunt posibile în Finlanda, Slovenia sau Serbia, ca să menționez doar țările de unde provin oaspeții noștri. Deci, există exemple bune peste tot în Europa, și noi dorim ca limba maghiară să devină oficială în Ținutul Secuiesc, alături de limba română” – a subliniat vicepreședintele CJ Covasna.

Majoritatea trebuie să acorde atenție problemelor minorității

Fostul primar al orașului Isola, Breda Pecan, a vorbit despre faptul că, în localitatea reprezentată de ea, pe lângă sloveni, trăiesc și italieni, populația nu a optat pentru traducere, ci pentru dezvoltarea multilingvismului, astfel, în prezent, cea mai mare parte a angajaților  din administrația publică sau instituțiile de sănătate cunosc ambele limbi. Noi, majoritatea, trebuie să acordăm atenție problemelor minorității, bineînțeles, și minoritatea trebuie să-și prezinte așteptările, a precizat invitata de origine slovenă.

Primarul comunei Micfalău, Demeter Ferenc, a prezentat aspectele materiale ale asigurării multilingvismului, în cazul acestei localități, costul traducerii tuturor documentelor s-ar ridica anual la 31.500 de euro, sumă ce reprezintă zece la sută din bugetul local, fiind împovărătoare pentru o administrație publică locală dacă nu primește în acest scop resurse financiare de la stat. În România statul nu favorizează multilingvismul, a precizat primarul, formulând propunerea ca specialiștii din administrația publică care fac traduceri să beneficieze de o indemnizație suplimentară. Primarul consideră că aceasta ar putea fi o măsură motivantă și ar veni în sprijinul aplicării multilingvismului. Acesta s-a oprit și asupra pierderilor materiale cauzate de procesele intentate de către Dan Tanasă, asupra absurdității cazurilor, formulându-și speranța că generația tânără se va arăta mai deschisă față de multilingvism.

Președintele Societății Germane a Organizației Șvabilor Dunăreni din Croația, Vladimir Ham, a atras atenția asupra faptului că de obicei lucrurile arată mult mai bine pe hârtie decât sunt în realitate. Acesta a vorbit despre sistemul educațional al minorităților din Croația, unde există trei tipuri de instituții de învățământ minoritare. Prezentând exemple concrete, a precizat că trebuie analizat dacă ceea ce constituie un avantaj pe termen scurt, este benefic și pe termen lung.

Matija Kovač, membră a Adunării Provinciei Autonome Voivodina, consideră că realizarea multilingvismului presupune multă muncă și efort, este dificilă, dar merită. Aceasta a prezentat prevederile legislative din țara sa în domeniul multilingvismului, spunând că în regiunea reprezentată de ea aproape nu există localitate sau administrație publică locală  care este monolingvă, în Voivodina pe lângă limba sârbă, sunt recunoscute oficial și limbile maghiară, slovacă, română, ruteană, croată, macedoneană și cehă.

Evenimentul a fost moderat de vicepreședintele Organizației de Tineret a Partidului Popular European (YEPP), care a rezumat: în Ținutul Secuiesc merită și trebuie vorbit despre multilingvism, deoarece folosirea limbii materne pe toate nivelele este o așteptare din partea comunității.