Locul unde s-a turnat primul tun

Evenimentele anului 1848 din Transilvania sunt strâns legate de istoria forjei de fier de la Bodvaj, monumentul de istorie a industriei şi tehnicii fiind şi un loc de pelerinaj, unde se comemorează anual Revoluţia pentru libertate din 1848.

Evenimentele anului 1848 din Transilvania sunt strâns legate de istoria forjei de fier de la Bodvaj, monumentul de istorie a industriei şi tehnicii fiind şi un loc de pelerinaj, unde se comemorează anual Revoluţia pentru libertate din 1848.

La manifestările festive organizate luni, 14 martie, şi furnalul de la Bodvaj a fost împodobit cu cocardă, iar în faţa clădirii, lângă copia tunului turnat de Gábor Áron, husari şi flăcăi îmbrăcaţi în haine secuieşti au stat de strajă. Pe lângă steagul revoluţiei şi tricolorul clasic au fost fluturate şi drapelele în dungi al dinastiei arpadiene, precum şi cel al oştii negre a regelui Matias. Comemorările din martie sunt complete doar dacă răsună şi fanfara, această muzică a fost asigurată de Fanfara „Hangafa” din Căpeni.  Ceteraşii din Aita Mare au cântat cântece ale curuţilor, respectiv ale husarilor.

Primul vorbitor, Bihari Edömér, primarul din Aita Mare, a atras atenţia asupra importanţei solidarităţii din timpul revoluţiei din 1848. „Sarcina noastră este să ne înţelegem. Dacă şi în continuare vom unelti unul împotriva celuilalt, nu vom avea nici o şansă să câştigăm libertatea” – a spus edilul, referindu-se la aspiraţia de autonomie a secuilor.

„Astăzi, am venit în acest loc cu speranţa ca evocarea spiritelor honvezilor secui – care au luptat pentru libertate cu  mare sacrificiu, sfindând şi moartea – să ne ajute să încheiem cu succes bătăliile noastre din viaţa de zi cu zi. Ţinutul Secuiesc este o realizare comună. Proprietatea noastră, a tuturora. Vrem ca Ţinutul Secuiesc să aparţină acelora care muncesc, luptă şi aduc sacrificii pentru el” – a spus în discursul lui Tamás Sándor, preşedintele Consiliului Judeţean Covasna.

„Oare din ce cauză a devenit o scenă atât de importantă a revoluţiei transilvănene acel loc, unde mai devreme se turnau sape şi hârleţe?” – a pus întrebarea retorică istoricul şi consilierul judeţean Demeter László care, în discursul lui, a vorbit despre aspectele revoluţiei pentru libertate din zona Baraoltului şi din ţinutul Trei Scaune. Tunurile realizate la Bodvaj, iar mai târziu, la Tg. Secuiesc au avut şi o forţă psihologică. Trupele româneşti şi cele săseşti manipulate de austrieci, nu odată şi-au aruncat armele văzând că armata secuiască dispune de tunuri pe care ei nu le aveau. Până când austriecii erau nevoiţi să trimită un număr mai mare de trupe împotriva secuilor, în acelaşi timp, a devenit posibil, ca pe celelalte teritorii ale Ungariei, să fie organizată armata honvezilor de 180.000 de oameni. Festivitatea s-a terminat cu depunerea coroanelor şi intonarea imnurilor.