Industria apelor minerale din Ţinutul Secuiesc trebuie să servească interesele economice ale comunităţii locale

Vineri, înainte de masă, au început, cu peste 70 de participanţi, lucrările celei de-a 13-a ediţii a Conferinţei ştiinţifice internaţionale Apele minerale în Regiunea Carpatică, un eveniment găzduit pentru prima oară de municipiul Sfântu Gheorghe

Vineri, înainte de masă, au început, cu peste 70 de participanţi, lucrările celei de-a 13-a ediţii a Conferinţei ştiinţifice internaţionale Apele minerale în Regiunea Carpatică, un eveniment găzduit pentru prima oară de municipiul Sfântu Gheorghe.

În discursul rostit la deschiderea evenimentului, Tamás Sándor, preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Covasna, a reamintit celor prezenţi că Ţinutul Secuiesc este o mare putere în domeniul apelor minerale, ba chiar şi în domeniul mofetelor. Acesta a menţionat: cu cei peste 2000 de izvoare de ape minerale, suntem o mare putere în domeniul apelor minerale, în Europa, deoarece în fiecare a treia aşezare din Ţinutul Secuiesc există izvoare de ape minerale sau ape medicinale. Peste 600 de izvoare de apă minerală şi apă curativă există numai în judeţul Covasna. Avem localităţi, cum este şi oraşul Covasna, unde există peste 30 de izvoare naturale şi fântâni forate, iar împreună cu fântânile cu apă minerală de la casele din Voineşti, numărul izvoarelor se ridică la peste 120. Dar putem menţiona, de asemenea, zona Turia-Băile Balvanyos cu cele peste 80 de izvoare sau izvoarele din Valea Oltului. Conform Listei apelor minerale naturale recunoscute în România şi care se pot îmbutelia, din cele 56 de izvoare 20 sunt în Ţinutul Secuiesc şi din cei 2 miliarde de litri de apă minerală îmbuteliată pe an în țară mai mult de jumătate provin din patria noastră mai restrânsă.

„Sutele de milioane de sticle de apă minerală comercializate pe piaţa internă, dar şi pe cea externă, sunt produse secuieşti. Acest fapt ar trebui menţionat şi pe eticheta apelor minerale, pentru că nu există nici o interdicţie în ceea ce priveşte utilizarea textului în limba maghiară sau a unor nume vechi de izvoare (…) Doar o fracţiune din beneficiul adus de această ramură a industriei rămâne în Ţinutul Secuiesc. Noi vrem ca profitul din industria apelor minerale să contribuie la dezvoltarea regiunii noastre. În acest scop, parlamentarii UDMR au prezentat în repetate rânduri propuneri legislative pentru ca o proporţie mai mare din taxa de exploatare să rămână în localitatea respectivă. Dacă localnicii ar putea gestiona Ţinutul Secuiesc şi Transilvania, beneficiile economice aduse de apele minerale le-am putea utiliza pentru dezvoltarea regiunilor noastre natale” – a declarat preşedintele CJ Covasna.

„Să avem mereu în vedere că avem o comoară naturală care nu există în altă parte. Pentru exploatarea acesteia este nevoie, în primul rând, de o schimbare de mentalitate, apoi de credinţă şi de un program bine definit. Cu seria de evenimente din cadrul Anului turismului, scopul nostru este tocmai acela de a-i aşeza la aceeaşi masă pe actorii implicaţi şi să definim direcţia de dezvoltare a turismului covăsnean. Dorim să vă implicăm şi pe dumneavoastră în această consultare, deoarece competenţa profesională, care reprezintă o voce autentică, stă la baza turismului medical. Vă adresăm rugămintea să analizaţi calitățile terapeutice ale apelor şi mofetelor noastre, să elaboraţi propriile metode şi să puneţi aceste condiţii naturale unice în slujba cetăţenilor” – a spus Tamás Sándor, adresându-se specialiştilor.

La deschiderea conferinţei, participanţii au fost salutaţi de către dr. Máthé István, conferenţiar universitar la Universitatea Sapientia, în calitate de organizator şi de gazdă al evenimentului, precum şi de către Nagy József, directorul Asociaţiei Aquasic. În continuare au luat cuvântul: Szőcs Péter, reprezentant al Universităţii din Miskolc, Tometz Ladislaw, reprezentant al Universităţii Tehnice din Kosice, Lénárt László, reprezentant al Asociaţiei pentru Apele Subterane. Seria de prelegeri din cadrul sesiunii plenare a fost deschisă de către geologul Kisgyörgy Zoltán. Trei dintre prelegeri au fost prezentate în cadrul sesiunii plenare, iar cadrul ședințelor secțiunilor specializate, cercetătorii sosiţi din România, Ungaria, Slovacia şi Ucraina au comunicat rezultatele a 15 cercetări privind apele minerale şi  efectele terapeutice ale acestora.

În cadrul conferinţei ce se desfăşoară în perioada 24-27 august, se va organiza şi o vizită de studiu, anul acesta participanţii vor vizita Băile Apor din Balvanyos, peştera Pucioasa din Turia, Grand Hotel Balvanyos, lacul Sfânta Ana şi Tinovul Mohoş.

Organizatorii conferinţei itinerante sunt: Universitatea Sapientia, Asociaţia Aquasic, Consiliul Judeţean Covasna, Institutul de Gestionare al Mediului din cadrul Universităţii Miskolc, Asociaţia pentru Apele Subterane din Ungaria şi Institutul pentru Geoştiinţe din cadrul Universităţii Tehnice din Kosice.