Drepturile minorităților depind de generozitatea statului în legiferare

În aceste zile a avut loc la Strasbourg ședința plenară a Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei, în cadrul căreia s-a luat în discuţie, printre altele, Raportul privind punerea în aplicare a prevederilor prevăzute în Carta europeană a limbilor minoritare sau regionale, precum şi petiţia privind formularele bilingve, semnată şi depusă de cele peste 150 de ONG-uri şi reprezentanţi ai bisericilor istorice din județul Covasna

În aceste zile a avut loc la Strasbourg ședința plenară a Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei, în cadrul căreia s-a luat în discuţie, printre altele, Raportul privind punerea în aplicare a prevederilor prevăzute în Carta europeană a limbilor minoritare sau regionale, precum şi petiţia privind formularele bilingve, semnată şi depusă de cele peste 150 de ONG-uri şi reprezentanţi ai bisericilor istorice din județul Covasna.

Carta europeană a limbilor minoritare sau regionale este singura convenţie-cadru care protejează limbile minoritare, ca parte a patrimoniului cultural European şi din cei 47 de membri ai Consiliului Europei, 25 de ţări membre au ratificat Carta. Aceasta prevede o serie de dispoziţii privind protecţia limbilor minoritare sau regionale, fiecare stat alegând acele prevederi pe care le acceptă şi pe care le va pune în aplicare în legislaţia internă. O altă prevedere importantă este aceea conform căreia aceste prevederi trebuie alese în consens cu reprezentanţii minorităţilor naţionale.

Vicepreşedintele Adunării Generale a judeţului Csongrád, Magyar Anna, raportor al Consiliului Europei pe tema Cartei europene a limbilor minoritare sau regionale, a efectuat, mai înainte, o vizită de informare şi documentare în judeţul Covasna.

În cadrul conferinţei de presă pe această temă, vicepreşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Covasna, Grüman Róbert, membru al Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei, a declarat: „În discursul meu am spus că, din păcate, realitatea în statele membre este alta: extinderea drepturilor minorităţilor, astfel, şi promovarea multilingvismului depinde de aşa-numita generozitate a statului în legiferare şi de decizia majorităţii, respectiv de forţa coercitivă a convenţiei internaţionale care fost adoptată şi ratificată de către stat. După cum se știe, această forţă coercitivă nu este suficientă, din păcate. În practică, observăm că statul nu asigură fondurile bugetare necesare care ar permite aplicarea prevederilor acestei Carte, mai precis, cetăţenii aparținând unei minorități naționale să se poată adresa autorităţilor publice de stat şi autorităţilor administraţiei publice locale în limba maternă.”

În concluzie, vicepreşedintele CJ Covasna a subliniat că raportul menţionat cuprinde mai multe propuneri, cum ar fi: să fie instituit un fond guvernamental destinat promovării multilingvismului; guvernele sa nu împiedice autorităţile locale şi regionale în folosirea multilingvismului;  fiecare guvern să ia măsuri concrete pentru protejarea diversităţii lingvistice și pentru a sprijini autoritățile locale și regionale în menținerea multilingvismului şi promovarea multilingvismului în rezolvarea problemelor administrative, de asemenea, guvernele trebuie să reconsidere acordarea statutului de limbă regională oficială în cazurile în care numărul sau proporţia locuitorilor care vorbesc aceste limbi impune acest lucru.

Klárik Attila, preşedintele Comisiei de politică externă a CJ Covasna, a participat la şedinţa plenară a Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei în calitate de observator. Acesta a relatat faptul că pe ordinea de zi a şedinţei Comisiei Monitoring a fost inclusă şi petiţia înaintată de cele peste 150 de ONG-uri, precum şi petiţia privind arborarea steagurilor locale, depusă în luna martie a anului trecut de către Consiliul Naţional Secuiesc. În legătură cu petiţia înaintată de ONG-uri, i s-a dat cuvântul conducătorului delegaţiei române care şi-a prezentat poziţia, aceasta fiind comună cu cea exprimată de Instituţia Prefectului Covasna. Conform deciziei Comisiei Monitoring, acestor două cazuri se va acorda o atenţie deosebită anul viitor când Consiliul Europei va trimite o misiune de observatori în România.

„România a adoptat, respectiv a ratificat Carta europeană a limbilor minoritare sau regionale în anul 2007, însă legea nu are nici în prezent o metodologie uniformă şi concretă de aplicare, aplicarea acesteia este încredinţată autorităţilor locale, acolo unde ponderea populaţiei aparţinând unei minorităţi naţionale atinge sau depăşeşte 20 la sută. Deci, câte unități administrative, atâtea interpretări și soluții. Prin intermediul Congresului, trebuie să solicităm, printre altele, înfiinţarea, din fonduri naţionale, a unor centre unice de traduceri, în toate unitățile administrative vizate de lege, sau să se asigure, din fondurile alocate în acest scop, folosirea multilingvismului real, în practică imposibilă. De altfel, la toate nivelurile se poate constata faptul că se naşte o lege-cadru, fiind creată în numele principiilor europene, dar aceasta nu este urmată de norme metodologice de aplicare suficient de clare şi nu se alocă nici fondurile aferente” – a declarat Klárik.

La invitaţia Consiliului Județean Covasna, Consiliul Europei va organiza anul viitor, în perioada 28-30 mai,  o conferinţă tematică şi o reuniune plenară a Comisiei, cu tema „Multilingvismul la nivelul autorităților locale și regionale”.