Din punct de vedere juridic, steagul judeţului Covasna a fost desfiinţat

Ieri, Curtea de Apel Braşov, admiţând recursul fostului prefect al judeţului Covasna, Codrin Munteanu, a anulat definitiv hotărârea Consiliului Judeţean Covasna privind steagul judeţului Covasna şi a schimbat prima sentinţă favorabilă pentru administraţia publică locală, pronunţată de Tribunalul Covasna.

Ieri, Curtea de Apel Braşov, admiţând recursul fostului prefect al judeţului Covasna, Codrin Munteanu, a anulat definitiv hotărârea Consiliului Judeţean Covasna privind steagul judeţului Covasna şi a schimbat prima sentinţă favorabilă pentru administraţia publică locală, pronunţată de Tribunalul Covasna.

Tamás Sándor, preşedintele Consiliului Judeţean Covasna a declarat printr-o conferinţă de presă că în 2008 consilierii judeţeni au adoptat o hotărâre privind modificarea statutului judeţului, incluzând printre simboluri şi steagul judeţului care este realizat pe baza combinaţiei coloristice a stemei judeţului, aprobată anterior prin hotărâre de guvern. De atunci, steagul judeţului a fost arborat oficial şi pe clădirea Consiliului Judeţean Covasna, steag care a fost desfiinţat după cinci ani, prin această sentinţă. „Fostul prefect de Covasna, Codrin Munteanu a iniţiat desfiinţarea steagului încă de la numirea sa în funcţie. Aceasta s-a numărat printre primele acţiuni ale sale, apoi a urmat atacarea steagurilor oraşelor Sfântu Gheorghe şi Covasna, respectiv demararea a 22 de proceduri administrative privind simbolurile comunităţii maghiare, simbolul judeţului, al oraşului şi cele ale localităţilor şi denumirea instituţiilor. Motivul acţiunii intentate împotriva Consiliului Judeţean Covasna el a susţinut că în legislaţia românească nu există norme de drept privind aprobarea steagului judeţului, în consecinţă judeţele pot avea doar steme – a explicat preşedintele CJ Covasna. În opinia sa: „instanţa împarte în două judeţele din România: există judeţe româneşti şi judeţe secuieşti. Avem aceleaşi drepturi, însă în ceea ce priveşte punerea în aplicare şi interpretarea legislaţiei, suntem împărţiţi în două. Aduc un singur exemplu: în faţa clădirii în care ieri a fost pronunţată sentinţa, pe lângă steagul românesc, este arborat şi steagul judeţului Braşov. Deci se vede foarte clar că ceea ce este permis în judeţul Braşov, nu se poate în judeţul Covasna.”

Iar lista se poate continua, preşedintele CJ Covasna a ilustrat cu fotografii că şi alte judeţe: precum Arad, Timiş, Constanţa, Ialomiţa, Maramureş, Bacău au steagurile lor. Aici se includ şi municipiile, precum: Orasea, Roman, Sfântu Gheorghe, Slobozia. În ceea ce priveşte comunele, au şi ele steagurile lor proprii, ca de exemplu comuna Bălăbăneşti din judeţul Galaţi şi Feldioara.

„Articolul 12 al Constituţiei precizează în mod clar care sun simbolurile României. Iar autorităţile administrativ-teritoriale au dreptul de a-şi folosi simbolurile lor proprii. Nu ne lăsăm bătuţi, dat fiind că aceasta este o problemă istorică. Suntem sensibili la simbolurile noastre proprii, pentru că acestea ne unesc. În ultimii cinci ani, am dăruit steagul cu stema judeţului pentru 62 de parohii. Oamenii le-au primit cu emoţii, purtând aceste steaguri la fiecare sărbătoare religioasă şi cele laice, pentru că sunt mândri de ele. În anii trecuţi am început să ne preocupăm în mod accentuat cu problemele Ţinutului Secuiesc, cu problematica autonomiei, iar aceasta deranjează pe extremiştii români. Dar, să fie clar, în ciuda ameninţărilor, nu vom renunţa la propria noastră identitate” – a spus Tamás Sándor.