Covasna – DA pentru organizarea referendumului

Joi, Consiliul Judeţean Covasna a adoptat proiectul de hotărâre privind organizarea referendumului local pe tema înfiinţării regiunii de dezvoltare Ţinutul Secuiesc. După dezbateri care au durat peste o oră, cu votul pro al unui număr de 26 de consilieri, membrii ai UDMR, PCM şi PPMT şi votul împotrivă al celor 4 consilieri USL s-a hotărât organizarea referendumului în judeţul Covasna, pe data de 8 decembrie. Întrebarea la care trebuie să răspundă covăsnenii este următoarea: „Sunteţi de acord ca judeţele Harghita, Covasna şi Mureş să se constituie într-o singură regiune de dezvoltare, cu centrul regiunii în municipiul Târgu Mureş?”

Joi, Consiliul Judeţean Covasna a adoptat proiectul de hotărâre privind organizarea referendumului local pe tema înfiinţării regiunii de dezvoltare Ţinutul Secuiesc. După dezbateri care au durat peste o oră, cu votul pro al unui număr de 26 de consilieri, membrii ai UDMR, PCM şi PPMT şi votul împotrivă al celor 4 consilieri USL s-a hotărât organizarea referendumului în judeţul Covasna, pe data de 8 decembrie. Întrebarea la care trebuie să răspundă covăsnenii este următoarea: „Sunteţi de acord ca judeţele Harghita, Covasna şi Mureş să se constituie într-o singură regiune de dezvoltare, cu centrul regiunii în municipiul Târgu Mureş?”

Tamás Sándor, preşedintele Consiliului Judeţean Covasna a subliniat în preambulul discursului său: „Viitorul Ţinutului Secuiesc începe cu un DA, deoarece peste 120 de mii de cetăţeni au dat un răspuns favorabil la colectarea de semnături iniţiată de noi, iar în judeţul Covasna proiectul nostru de hotărâre este sprijinit de 35 de mii de cetăţeni. Ziua de azi reprezintă o linie de demarcaţie importantă, este începutul unei noi ere, deoarece o iniţiativă sprijinită cu 120.000 de mii de semnături nu poate fi băgată sub preş. În Europa, organizarea de referendumuri este un obicei consacrat. Europa consideră că opinia cetăţenilor este de primă importanţă.”

Cu ocazia dezbaterilor privind proiectul de hotărâre, Antal Árpád, primarul municipiului Sfântu Gheorghe, a declarat în discursul său rostit în limba română că, în primul rând, vrea să convingă comunitatea românească şi pe reprezentanţii acesteia că această iniţiativă serveşte interesele tuturor celor care trăiesc aici. El i-a îndemnat consilierii USL să voteze favorabil acest proiect de hotărâre, deoarece aceasta ar reprezenta un mesaj pozitiv pentru Bucureşti şi populaţie. Potrivit primarului, regiunea de dezvoltare formată din cele trei judeţe ar putea atrage din fondurile europene o sumă mai mare cu 180 de milioane de euro, decât în prezent. Dacă rămâne actuala regiune de dezvoltare cu cele şase judeţe, judeţele Covasna, Harghita şi Mureş vor pierde această sumă pentru că judeţele mai dezvoltate, Braşov şi Sibiu vor absorbi mai eficient aceste fonduri. În următorul ciclu bugetar al UE, judeţul Covasna ar putea atrage fonduri mai mari, o sumă mai mare cu 40–50 de milioane de euro, care ar fi o sumă uriaşă pentru judeţ din care s-ar putea construi noi infrastructuri şi s-ar putea înfiinţa noi locuri de muncă.

Liderul grupului consilierilor judeţeni PCM, Kulcsár Terza József, s-a adresat consilierilor judeţeni PPMT, spunând că el cunoaşte faptul că Toró T. Tibor, preşedintele PPMT, a calificat referendumul drept un act de compensare, totuşi el formulează rugămintea pentru consilierii judeţeni PPMT ca aceştia să voteze proiectul.

Drept răspuns, consilierul judeţean PPMT Bedő Zoltán a spus: nu consideră bună şi suficientă problema formulată, deoarece, potrivit punctului de vedere al partidului său, referendumul ar trebui organizat pe tema autonomiei Ţinutului Secuiesc istoric şi nu pe cel al regiunilor de dezvoltare. „Nu pentru că colegul nostru Kulcsár ne-a cerut acest lucru, şi deşi avem rezerve, votăm favorabil proiectul” – a declarat Bedő Zoltán, potrivit căruia grupul consilierilor judeţeni PPMT votează pentru adoptarea proiectului de hotărâre pentru că, acum câteva zile, vicepremierul Liviu Dragnea a minţit la Strasbourg, atunci când a afirmat că comunitatea maghiară din România este de acord cu planul de reorganizare regională al Guvernului.

Luând cuvântul, consilierul judeţean PNL Covasna Cziprián-Kovács Lóránd a precizat că: potrivit regulilor democraţiei, organizarea referendumului este un pas legitim şi legal, din acest punct de vedere ar fi dorit să voteze favorabil proiectul, dar nu poate să facă acest lucru pentru că are dubii privind viabilitatea economică a unei regiuni compuse din judeţele Covasna, Mureş şi Harghita. În opinia sa, judeţul Covasna ar trebui să aparţină regiunii de dezvoltare din care face parte şi judeţul Braşov. El a mai adăugat că, în urma discuţiilor din partid, au ajuns la concluzia că comunitatea românească de aici nu a primit răspunsuri satisfăcătoare şi garanţie că nu vor avea parte de un proces de oprimare economică şi culturală de care se plânge comunitatea maghiară că există din partea Bucureştiului.
 
Consilierul judeţean PSD Sabin Calinic PSD a declarat că şi el este mai degrabă pentru regiunea de dezvoltare formată cu Braşovul.

Drept răspuns, Antal Árpád a spus:  atât oamenii de ştiinţă din ţară, cât şi Guvernul a recunoscut că actuala formă de organizare a regiunilor de dezvoltare este un eşec, polurile dezvoltate absorbind majoritatea fondurilor europene. În opinia sa, problema o reprezintă tocmai judeţul Braşov, deoarece valoarea Produsului Intern Brut (PIB) realizat pe cap de locuitor, la nivelul judeţului Braşov, este ridicat. Tocmai de aceea, dacă judeţele Covasna şi Harghita vor intra în aceeaşi regiune de dezvoltare cu Braşovul, s-ar putea să primească bani mai puţini decât dacă ar aparţine judeţului Mureş, aflat la acelaşi nivel de dezvoltare. În ceea ce priveşte garanţiile acordate comunităţii româneşti, potrivit primarului, ridicarea problemei este legitimă şi problema autonomiei culturale a comunităţii româneşti, precum şi participarea reprezentanţilor acesteia în cadrul administraţiei locale, trebuie discutată.

După o lungă dezbatere, plenul Consiliului Judeţean Covasna a adoptat proiectul de hotărâre potrivit căruia, în data de 8 decembrie se va organiza un referendum pentru care din bugetul judeţului s-au alocat 300.000 lei.

Potrivit preşedintelui Consiliului Judeţean Covasna, Tamás Sándor, hotărârea se înaintează prefectului chiar în ziua de joi, respectiv va fi publicată în mass-media locală în ziua de vineri. Conform legislaţiei în vigoare, referendumul poate fi organizat după 20 de zile de la adoptarea hotărârii, timp în care trebuie înfiinţată comisia electorală şi trebuie tipărite buletinele de vot. El a afirmat că s-a lucrat mult la elaborarea proiectului de hotărâre ca acesta să fie fără greşeli, atât din punct de vedere juridic cât şi al aspectului formal, de aceea, în opinia sa – deşi unii nu sunt de acord cu conţinutul acestuia –, documentul este întemeiat din punct de vedere juridic.

Aprobând proiectul de hotărâre privind alocarea unei sume din fondul judeţului, plenul Consiliului Judeţean Covasna a întins o mână de ajutor oraşului Baraolt, după ce acesta a fost atras şi lăsat în capcana datoriilor de către fostul primar Nagy István. Consilierii judeţeni au aprobat pentru oraşul Baraolt, alocarea sumei de 100.000 lei, din fondul de rezervă bugetară al judeţului, cu destinaţia reabilitării sistemului de alimentare cu apă potabilă şi canalizare al oraşului Baraolt, asigurând prin aceasta alimentarea cu apă a oraşului şi a satelor aparţinătoare.

Consilierii judeţeni au aprobat şi proiectul de horărâri privind validarea mandatului de consilier judeţean al domnului Fülöp Csaba, pe locul rămas vacant în urma încetării de drept a mandatului de consilier judeţean al domnului Fekete Károly.