Consfătuire la nivel internaţional despre autonomie

Au început lucrările Conferinţei Autonomii europene în practică. În perioada 6-10 mai, la workshop-ul având ca temă autonomia, organizat de Consiliul Judeţean Covasna, vor participa reprezentanţii a cinci ţări.

Au început lucrările Conferinţei Autonomii europene în practică. În perioada 6-10 mai, la workshop-ul având ca temă autonomia, organizat de Consiliul Judeţean Covasna, vor participa reprezentanţii a cinci ţări.

Luni înainte de masă, cu ocazia deschiderii lucrărilor workshop-ului, au făcut cunoştinţă între ei acei participanţi care, în zilele următoare, vor dezbate, cu ajutorul specialiştilor din ţară şi străinătate, tema autonomiilor existente în Europa, oportunităţi şi experienţe.

Tamás Sándor, preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, în calitate de gazdă, a evenimentului a salutat participanţii din Tirolul de Sud, Finlanda, Slovacia, Turcia şi România.  El a precizat că programul „Autonomii europene în practică” a fost realizat cu sprijinul Comisiei Europene şi în organizare comună cu Finlanda şi Tirolul de Sud. „Dorim să aliniem cât mai multe lucruri concrete năzuinţelor noastre autonomiste. Din cele 27 de ţări ale UE, funcţionează careva dintre formele autonomiei personale sau a autonomiei regionale.  Pentru ceea ce vrem noi aici, în Ţinutul Secuiesc, există exemple funcţionale în Europa. Aceste exemple funcţionale vor fi prezentate de participanţii workshop-ului. Convingerea noastră este că autonomia Ţinutului Secuiesc va aduce beneficii nu numai pentru secui, dar şi pentru comunităţile româneşti” – a rezumat beneficiile seminarului preşedintele CJ.

În cele trei zile vor sosi la Sfântu Gheorghe şi vor ţine prelegeri mai mulţi specialişti în domeniu, printre care politologul Székely István Gergő, care în prezentarea sa abordează tema autonomiei culturale şi regionale. El se concentrează pe diferitele tipuri de autonomie și modele de autoguvernări ale minorităţilor, prin considerente teoretice, precum și prin câteva exemple funcționale din Europa. În continuare tratează situația minorității maghiare din România, diferitele concepte de autonomie elaborate de elita maghiară, după căderea regimului comunist și în lumina situaţiei actuale.


Ann-Sofie Backgren din Finlanda este manager de proiect pentru proiecte internaţionale, fiind vicepreşedintele Asociaţiei Europene a Regiunilor de Frontieră. Ea abordează tema turismului în regiunile cu culturi etnice diferite: produse tradiţionale şi marketing regional. Baza studiului său de caz este arhipeleagul Kvarken din regiunea finlandeză Ostrobothnia care, în 2006, a fost listat ca patrimoniu mondial UNESCO. Este o regiune cu caracter bilingv, unde trăiesc deopotrivă vorbitori de suedeză şi finlandeză.


Avocatul Horony Ákos vine din Slovacia, care va prezenta relaţiile interetnice din Slovacia de astăzi şi transformările acestora în diferitele perioade ale istoriei. Va vorbi despre caracteristicile statului naţional slovac, politica Slovaciei privind minorităţile etnice, precum şi despre relaţiile dintre populaţia majoritară şi minoritatea maghiară.

Statutul de autonomie permite, prin intermediul principiul de reprezentare controlul folosirii banilor publici pentru atingerea scopurilor comune. Toate politicile financiare trebuie să corespundă cu scopurile comune formulate în mod argumentativ şi realist. Cazul Tirolului de Sud ilustrează aceste particularităţi – susţine Davide ZAFFI, specialist al Departamentului pentru minorități lingvistice al Regiunii Autonome Tirolul de Sud. Expunerea sa poartă titlul „Aspectele financiare ale formelor de autoguvernare”.

Politologul Bakk Miklós va prezenta o expunere cu titlul „Drepturile minorităților în Europa de Vest și Est în perspectiva comparativă și a principiilor de bună guvernare în comunitățile multietnice”.  El oferă o perspectivă asupra constituţiilor ţărilor membre UE, punctând diferenţele între soluţiile adoptate în estul şi vestul Europei.

Pe lângă participarea la lucrările workshop-ului, oaspeţii vor avea prilejul de a cunoaşte, cu ocazia unor excursii, caracteristicile regiunii noastre, atracţiile turistice, precum şi de a primi o imagine clară asupra situaţiei reale privind năzuinţele autonomiste ale Ţinutului Secuiesc.

Vineri, în încheierea programului, va fi organizată o masă rotundă. La ora 14 va avea loc în sala mare a Consiliului Judeţean Covasna, prezentarea concluziilor şi experienţelor. În cadrul mesei rotunde, preşedintele CJ Covasna, Tamás Sándor, va ţine o prelegere cu titlul „Ţinutul Secuiesc în practică”, urmată de o dizertaţie a dr. Valentin Stan, profesor la Catedra de Istorie a Universităţii Bucureşti.