Conferinţă pe tema drepturilor lingvistice, la Sfântu Gheorghe

„Limbi regionale şi drepturi lingvistice în Europa” a fost tematica conferinţei ce a avut loc vineri, 24 septembrie, în sala mare de şedinţe a Consiliului Judeţean Covasna, în organizarea Serviciului de Asistenţă Juridică pentru Minorităţi „Mikó Imre”, Consiliului Judeţean Covasna şi a Centrului de Informare Europe Direct Sfântu Gheorghe.

„Limbi regionale şi drepturi lingvistice în Europa” a fost tematica conferinţei ce a avut loc vineri, 24 septembrie, în sala mare de şedinţe a Consiliului Judeţean Covasna, în organizarea Serviciului de Asistenţă Juridică pentru Minorităţi „Mikó Imre”, Consiliului Judeţean Covasna şi a Centrului de Informare Europe Direct Sfântu Gheorghe.

După cuvântul de salut rostit de Benkő Erika, reprezentanta Serviciului de Asistenţă Juridică pentru Minorităţi „Mikó Imre” din Covasna, participanţii au fost salutaţi de Kovács Péter, preşedintele executiv al UDMR care, în discursul său, a subliniat că România va deveni un model al protecţiei drepturilor minorităţilor când această afirmaţie va fi susţinută de către minorităţile naţionale de aici. În opinia lui, nu poate fi contestat faptul că după schimbarea regimului din 1989, au fost luate măsuri substanţiale și decisive în direcția cea bună în ceea ce privește utilizarea limbii materne şi, dacă ne uităm de jur împrejur în regiunea noastră mai largă, vom găsi minorităţi indigene într-o situaţie mult mai gravă decât cea a etnicilor maghiar din România. Cu toate acestea, UDMR le consideră drept modele definitorii şi de urmat pe cele care funcţionează la nivelul Uniunii Europene. „În ultimii 25 de ani, politica României privind minorităţile naţionale a avut rezultate atunci când activitatea Uniunii a fost completată de o presiune din afara ţării, aşa cum s-a întâmplat în 1993, înainte de admiterea României în Consiliul Europei și înainte de aderarea la UE” – a declarat preşedintele executiv al UDMR. Acesta a adăugat că, în prezent se constată o lipsă a susţinerii străine şi că există riscul ca în România să se ia din drepturile minorităţilor naţionale, garantate prin lege.

Potrivit preşedintelui Consiliului Judeţean Covasna, Tamás Sándor, conferinţa oferă o posibilitate excepţională pentru ca specialiştii sosiţi din diferite regiuni să-şi împărtăşească experienţele şi să găsească împreună soluţii şi să facă propuneri pentru rezolvarea problemelor minorităţilor. „Noi, cei din Ţinutul Secuiesc, de mai multe sute de ani, trăim într-o comunitate interculturală, dar încă ne luptăm pentru dreptul nostru de a folosi limba maternă. Nu-mi place faptul că ni s-a intentat proces pentru intonarea imnului nostru, că nu ne putem folosi simbolurile nici după existenţa noastră de o mie de ani pentru că suntem târâţi prin instanţe. Nu ne place faptul că ministrul de externe şi viceprim-ministrul României susţine în faţa întregii lumi că ţara a rezolvat în mod exemplar problema minorităţilor. Ştim exact, această problemă nu este soluţionată. Pentru Ţinutul Secuiesc noi vrem doar ceea ce li se cuvine tuturor comunităţilor etnice din celelalte ţări ale Uniunii Europene: autonomie teritorială. Am dori ca în Ţinutul Secuiesc noi să decidem asupra tuturor problemelor ce ne privesc, cu excepţia apărării naţionale, a afacerilor externe şi a legislaţiei naţionale. Experienţa demonstrează că autonomia teritorială este cel mai de succes model al problemei minorităţilor. În alte regiuni, pacea etnică a fost restaurată datorită autonomiei teritoriale care a adus prosperitate economică locuitorilor acestora.” – a declarat preşedintele CJ Covasna. Acesta a mai adăugat că trebuie discutată şi problema românilor din Ţinutul Secuiesc, menţionând că, la nivel local, s-au pus deja bazele autonomiei culturale pentru comunitatea românească. Tamás Sándor a evidenţiat, printre altele, lipsa multilingvismului în domeniul sănătăţii şi în administraţia publică, adăugând că „Obiectivul nostru este acela să trăim mai bine şi să ne simţim bine în Ţinutul Secuiesc! Ei bine, această posibilitate este oferită de autonomia teritorială.”

În prelegerea sa, Csóti György, directorul Institutului pentru Protecţia Drepturilor Minorităţilor din Ungaria, a expus situaţia minorităţilor etnice din Bazinul Carpatic, pe fiecare regiune în parte. Referitor la situaţia din Ţinutul Secuiesc, acesta a spus că cele cuprinse în Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare nu sunt deloc sau sunt doar parţial aplicate. „Politica românească privind minorităţile naţionale este cu două feţe, pentru că există o reglementare lingvistică relativ bună în ceea ce priveşte folosirea limbii materne în Transilvania, însă nimic nu se poate pune în practică sau doar foarte puţine prevederi sunt aplicabile: trebuie dusă o luptă continuă pentru ca inscripţionarea denumirii localităţilor să apară în două limbi, română şi maghiară. La nivelul administraţiei publice, limba maghiară cu greu se poate folosi, deşi legislaţia oferă această posibilitate. Însă atunci când se intenţionează să se facă uz de acest drept, de exemplu cazul de la Târgu Mureş, când proprietarul şi-a pus o plăcuţă bilingvă pe casa sa sau pe gardul acesteia – de altfel, o acţiune în deplină conformitate cu prevederile legale – se aplică amenzi, iar plăcuţele trebuie îndepărtate – acest fapt nu merită niciun comentariu.” Oratorul a subliniat în continuare că folosirea liberă a limbii materne trebuie să fie garantată de la naştere până la moarte în toate domeniile vieţii. Strânsa colaborare a forţelor politice maghiare, asumarea de sacrificii, fermitatea şi colaborarea cu partenerii internaţionali şi din Ungaria reprezintă cheia autonomiei teritoriale.

Sergiu Constantin, cercetător ştiinţific la Institutul pentru Studierea Drepturilor Minorităţilor din cadrul Academiei Europene, a prezentat modelul de autonomie din Tirolul de Sud, arătând că mai sunt multe lucruri importante de făcut în domeniul folosirii simbolurilor şi al multilingvismului chiar şi după o jumătate de secol. În ciuda acestui fapt, autonomia teritorială este o modalitate de succes pentru rezolvarea conflictelor interetnice şi punerea în practică a drepturilor minorităţilor şi a multilingvismului. Italia este un exemplu bun pentru eficienţa autonomiei: drepturile aparţinând comunităţilor minoritare sunt conectate la regiuni. Principala caracteristică a sistemului italian se bazează pe autonomiile naţionale: în ceea ce priveşte sistemul financiar, centrul este cel care reglementează repartizarea fondurilor bugetare, regiunile au competenţe legislative şi administrative proprii. Deciziile majore centrul şi regiunea le discută împreună. Posturile din administraţia locală sunt scoase la concurs în funcţie de mărimea grupurilor lingvistice, iar repartizarea fondurilor publice se face tot pe baza principiului proporţionalităţii.

Beretka Katinka, membru al Comisiei lingvistice din cadrul Consiliului naţional al minorității naţionale maghiare din Serbia, a susţinut o expunere despre strategia de dezvoltare privind folosirea oficială a limbii maghiare, implementată în Serbia. Adrian Szelmenczi, coordonator de proiecte în cadrul ActiveWatch România, a vorbit despre aplicarea legislației naţionale și internaționale în contextul studiului de caz intitulat „E discriminată minoritatea maghiară în România?” Andrea Bogdán şi Magdolna Mohácsek,  consilieri juridici în cadrul Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale, au susţinut o prezentare despre reglementarea şi aplicarea drepturilor lingvistice din România. Coordonatorul Unităţii Politici Publice al Centrului pentru Afaceri Internaționale din Barcelona, Marc Gafarot i Monjó, a prezentat prelegerea „Autonomie, democraţie şi limbă în Catalonia secolului XXI”, iar Peter Backa,  sociolog în cadrul Comisiei Regiunea Finlanda, a susţinut o prezentare cu titlul „Suedezii din Finlanda – teorie şi realitate”. Balázs Kovács, activist pentru drepturi lingvitice în cadrul organizaţiei Slovacia de Sud bilingvă, a vorbit despre noile tendințe în practica drepturilor minorităților.